Mă tot uit pe fereastră să văd primăvara venind, dar am impresia că cineva, pus pe glume, a lipit un autocolant cu un peisaj
de toamnă mohorîtă pe geamul meu. O zi cu soare e urmată invariabil de alte trei sau patru cu ploi şi chiar ninsori. Vorba aia,
ce iarnă frumoasă avem primăvara asta.
Într-un final uite că planetele se aliniază şi sfîrşitul de săptămînă pe care îl am liber pare a fi o leacă mai frumos. Adică nu
plouă, nu ninge şi nu-s temperaturi negative. Nu, nu la noi în ţară ci tocmai jos, la vreo 170km de Bucureşti, la Veliko.
Toată săptămîna am butonat site-uri meteo şi toate arătau cam aceeaşi prognoză. Cald, noros, dar fără ploaie. Perfect, adica
perfect simplu, dar fusei mulţumit şi cu atît.
un gand... doua ganduri...
Pentru descărcarea topo-urilor traseelor de alpinism la rezoluţie mare trebuie accesată pagina "alpinism şi escaladă - descrieri si schiţe", iar de acolo se acceseaza linkul "topo" din dreptul traseului dorit. Odata deschisa imaginea se dă clic dreapta cu mouse-ul si se selecteaza "save image as"
sâmbătă, 30 martie 2013
Veliko mult aşteptat. Escaladă.
duminică, 24 martie 2013
Basarbovo - Primul cocot pe 2013 (10 martie 2013)
Ardem de nerăbdare să ieşim la cocoţ numai că vremea nu ne-a lăsat pînă acum.
Duminică, însă, se anunţă vreme bună după ora 10.30 aşa că nu mai stăm pe gînduri şi plecăm repejor dpre Basarbovo. Ajungem pe la
ora 10 şi observăm două corturi şi nişte maşini cu număr de Romania. Hm, alţii au venit de ieri. Cît despachetăm noi echipamentul
încep să iasă la lumină ocupanţii corturilor, nimeni alţii decît Octavian Ceama şi Viorica, Andrei Done şi Andreea Corodeanu,
Dorian şi Ana. Ne salutăm, mai schimbăm o vorbă, o impresie despre vreme, mai ales că începuse să picure, dar, după cum
anunţaseră pe site-urile meteo, urma să se însenineze în curînd. Aşa a şi fost. Ploaia nu a durat mai mult de 20 de minute, iar
în depărtare se vedea un petic de cer albastru ce se apropia de noi.
marți, 12 martie 2013
Piatra Craiului.
Lume lume, iar se pune de un munte.
Ne-nvîrtim, ne răsucim şi tot prin Piatra Craiului ajungem. Planuri? Păi să dormim la Ascuţit.
Plecăm cu mare elan din Bucureşti grupaţi în două maşini. Adi, Mihai şi Sorina în maşina lui "Adi cel Vitezoman", eu, Angi şi Borcan în maşina lui "Borcan cel Vitezoman". Nu ştiu cum se face, dar avem parte de soferi vitezomani we acesta. Sau m-am ramolit eu, sau nu mai sunt obişnuit eu să merg în maşini conduse de alţii. Cum spuneam, plecăm cu elan, dar tîrziu. Vineri pe la ora 15 aşa că ajungem în Zărneşti undeva pe la ora 18.
Citeşte tot articolulsâmbătă, 9 martie 2013
Scurtă tură pe Munticel
Nu prea sunt multe de povestit. Am plecat la o tură scurtă, alături de Mihai, pe drumul Munticelului, pentru a ne mai dezmorţi şi antrena picioarele. Am urcat pe la Caminul Alpin, pe binecunoscuta potecă ce duce spre Pichetul Roşu. La puţin timp după ce am depăşit bifurcaţia spre Coştila Mihai mă întrabă dacă am chef să urcăm la refugiu. Hai, zic, să vedem ce-o mai fi pe-acolo, dar numai dacă ai chef să tai zăpadă că eu nu prea am.
Citeşte tot articolul