Plimbare de-o zi pe la poale de Crai

"-Salut maestre!
-Slaut jupîne!
-Ai ceva în plan pentru mîine?
-Mai nimic.
-Te tentează o tură....?
-Da. Sună bine."

Cam aşa a fost discuţia cu Cornel, discuţie în urma căreia am stabilit ce vom face duminică, eu şi Angi neavînd pînă la acea oră vreun plan.

Ne-am întîlnit pe la Victoriei unde ne-am găsit loc în maşina lui Vali şi, alături de el, Cornel şi Călin, am purces spre munte încă nehotărîţi asupra destinaţiei. După cîteva discuţii privind variantele de ture din pălărie iese biletelul cîştigător. O tură pe la poalele Craiului. Vremea se anunţa perfectă.

Lăsăm maşina puţin mai departe de Fîntîna lui Botorog şi pornim la pas prin Prăpăstiile Zărneştiului, aruncînd cîte o privire plină de dorinţe spre liniile pitonate de pe pereţii pe sub care ne strecurăm, cu gîndul la vara ce va să vină. P

asul ni-i iute şi numaidecît ajungem la răscrucea din capătul cheilor, acolo unde se despart de drumul forestier cele două poteci ce urcă spre Curmătura. O variantă mai veche, deja bătută de zeci de ori, şi una ceva mai nouă pe care, cel puţin eu şi Angi, nu mai fusesem.

Aceasta din urmă este şi varianta pe care o abordăm. Poteca se desfăşoară destul de lin, pe firul Văii Curmăturii, şi ne scoate, mai repede decît am fi crezut, în partea inferioară a Poienii Curmăturii. Dacă pînă aici, la adăpostul pădurii fiind, zăpada nu fusese prea mare de aici încolo aceasta era depusă destul de mult. În afară de mine şi de Angi restul echipei era dotată cu rachete de zăpadă. Cu toate acestea nu am observat o uşurinţă în deplasare a celor ce le-au folosit. Poate că zăpada nu era tocmai de aşa natură încît rachetele să facă diferenţa.

Din poiană am luat-o spre sud, renunţînd la a mai urca la cabană. Am continuat plimbarea pe triunghi roşu pînă la stîna din Vlăduşca unde am şi făcut o pauză de masă asezonată cu umor şi voie bună apoi ne-am întors la maşini pe drumul forestier ce străbate firul Văii Vlăduşca şi, străbătînd din nou prăpăstiile, am aruncat alte priviri pline de dorinţe spre pereţii plini de trasee, ascultînd povestirile lui Cornel, povestiri din care am aflat o mulţime de lucrui noi despre trasee pe care nu le ştiam.

O simplă plimbare de duminică, puţin mai departe de casă, o plimbare din care ne-am întors cu zîmbetul pe buze.