Turnul lui Goliat (5LC, 4B, 4 A1)(M-ţii. Ciucaş) Echipele: Eu cu Angi şi Mihai cu Dana.
Traseul de alpinism din Turnul lui Goliat a fost deschis prin 1967 de către Ion Coman şi Rolland Welkens. De asemenea, se zice că acesta ar fi
primul traseu din Romania în care s-au montat spituri, unele dintre acestea fiind prezente şi astăzi alături de cele noi.
Recomandat de Gabi Baza şi de Ruxache, traseul mi-a atras atenţia de ceva vreme, dar îl pusesem în aşteptare. Cum sîmbătă lucram şi
aveam liber doar duminică, pentru o tură de-o zi, iată că acest traseu a ieşit cîştigător la extragerea din urnă unde poposise alături de
Hermann Buhl şi Surplomba cu Pendul.
Iată-ne plecînd din Bucureşti pe la orele 6.30, contrar tuturor obiceiurilor noastre, spre Pasul Bratocea unde aruncăm maşina pe-o margine
de drum şi pornim repejor pe marcaj . Trecem de releul de
telefonie apoi prindem Culmea Bratocea pe care mergem pînă în Şaua Ţigăilor unde părăsim marcajul mai sus amintit continuînd spre stînga
pe .
În dreptul impunătorului turn, numit şi "Moşul cu oile", părăsim poteca urcînd pieptiş spre baza acestuia.
Poposim puţin pentru un mic dejun timp în care vîntul tăricel şi vremea ceva cam mohorîtă bagă frigul prin oasele noastre. Dacă aici
dîrdîim de frig oare cum va fi sus, prin măruntaiele muntelui căci, după poveştile unora, ar fi pasaje mult mai friguroase undeva pe la
mijlocul traseului?!
|
Şaua Ţigăilor si Turnul lui Goliat |
|
La baza traseului la o mica gustare |
Dar hai să purcedem la drum căci de-aia am venit, nu?!
|
galben- linia traseului, rosu- retragerile |
|
Topo Turnul lui Goliat |
LC 1 - Pleacă pe o placă ceva cam spălată, dar pe care, cu puţină atenţie, dibuim cîteva prize bune de picior. La cîţiva metri de la
bază găsim şi un prim piton în care asigurăm. De aici continuăm în sus pe placă avînd pe dreapta un fel de fisuro-diedru. La vreo doi metri
mai sus de primul cui si pe partea stîngă se află a doua asigurare apoi toate celelalte cuie se află pe dreapta. Imediat după al doilea cui
dăm de un bolovan pe care îl ocolim prin stînga ajungînd sub un alt mare bolovan incastrat şi puţin surplombat cu un piton la bază. Aici sunt
două variante de continuare, una pentru cei necunoscători, ca mine, şi alta pentru cei care ştiu deja traseul sau o descriere amănunţită.
Varianta parcursă de mine, ceva mai dificilă, ocoleşte marele bolovan surplombat prin stînga ajungînd după doi metri deasupra bolovanului
unde se şi regrupează la două spituri. La vreo un metru mai sus de cuiul de sub bolovan eu am mai montat un frend mediu.
Varianta a doua şi cea mai uşoară este ca, de sub bolovanu surplombat să se cotească dreapta printr-un mic tunel, iar după vreo doi metri
se urcă vertical încă vreo doi metri ajungîndu-se în regrupare. Deşi cam aşa era şi descrierea pe care o citisem am evitat să intru în
tunelaşul respectiv neştiind dacă despre el e vorba sau nu.
|
LC1 (langa al treilea peu este un spit dar am uitat sa-l desenez) |
|
Placa de plecare in prima lungime |
|
in prima lungime |
|
Mihai ajungind in prima regrupare prin varianta cu tunel, din dreapta |
|
Nepotul si bunicul |
LC 2 - Se urcă vertical printr-un horn îngust, cu atenţie căci mie mi s-a rupt o priză de mînă. Preferabil să se urce în şpraiţ puţin
mai în afara hornului căci dacă se intră în el, aşa cum am făcut eu, rucsacul se cam blochează între pereţii hornului îngreunînd
înaintarea. După ce depăşim un bolovan, aflat pe la mijlocul hornului, observăm mai sus un alt bolovan pe care il ocolim prin dreapta. De
deasupra lui traseul o ia spre stînga ascendent pe două praguri de iarbă. Deasupra celui de-al doila prag, ascuns de ierburi, se află un piton
de asigurare. De aici urcăm încă doi vreo 5-6 metri pînă la regruparea aflată sub un imens tavan şi în imediata vecinătate a unei grote ce
se cască spre dreapta.
|
Hornul din LC2 |
|
Din horn spre prima regrupare |
|
In regruparea a doua, sub marele tavan |
LC 3 - Se pleacă ascendent stînga pînă sub tavan unde se asigură apoi se continuă stînga pe sub tavan, la terminarea acestuia urcîndu-se
sus si ajungînd într-un fel de canion lat aproximativ un metru şi jumătate format din doi pereţi foarte înalţi. La intrarea în canion, pe
peretele din dreapta, se află montat un spit apoi la celălalt capăt al canionului se mai află un spit manufacturat, pe peretele din stînga,
spit ce poate fi folosit la rapel. Noi am regrupat în cel de-al doilea spit, dar se poate regrupa şi la primul.
|
In LC3. Angi si Mihai in R2 |
|
Canionul |
|
La spitul manufacturat din capatul canionului |
LC 4 - Pe la mijlocul canionului, pe partea stîngă, se află o fisură înclinată spre dreapta. Se urcă pe aceasta asigurînd în partea
superioară a fisurii la un piton destul de greu de asigurat căci e bătut într-un spaţiu foarte îngust. Pitonul e vizibil şi din canion dacă
ştii unde să-l cauţi cu privirea. Eu am mai pus un frend ceva mai jos de pitonul respectiv... pentru moral. De la ieşirea din fisură se urcă
pe lîngă perete, pe praguri de iarbă, vreo 10-15m pînă la o regruparea dotată cu un spit şi două cuie.
|
Pe fisura din mijlocul canionului |
|
Angi pe LC4 la iesirea din fisura |
LC 5 - Se pleacă spre stînga fix deasupra regrupării. Deşi se zice că pasul traseului ar fi pe această lungime, dar mai sus, mie mi s-a
părut că pasul ar fi chiar plecarea din regrupare. Oricît m-am străduit s-o scot la liber nu mi-a ieşit sub nici o formă poziţionarea pe
picioare aşa că am trecut-o la A0 trăgîndu-mă de prima buclă. Cred că pasul acesta ar fi undeva pe la un 6+/7- la liber, dacă reuşeşti să
găseşti poziţionarea corectă însă, aşa cum am spus, eu n-am găsit-o.
De aici se urcă încă vreo 15 metri, urmînd linia pitoanelor şi a spiturilor, avînd pe dreapta un perete arcadă. Se ajunge la o surplombă
brăzdată de o fisură largă unde, din ce am citit pe la unii, s-ar trece cu scăriţă, însă am trecut-o lejer la liber. Cred ca pasul e de
maxim 6. După trecerea surplombei se urcă cîteva trepte de piatră şi iarbă puţin friabile pe alocuri, ajungîndu-se pe o placă înclinată
pe care se află un spit la care se regrupează.
Atenţie!!! Spitul se mişcă şi aici nu mă refer la ureche ci la axul lui. Nu foarte rău, dar totuşi se mişcă.
|
Plecarea in LC5 |
|
Monstrul din Ciucas |
|
Mihai aproape de R5 |
Retragerea:
Sunt două variante de retragere:
- Prin două rapeluri, primul pînă în canionul de după LC3, iar de acolo un alt rapel pînă jos, din spitul manufacturat.
-O altă variantă e să se urce pînă în vîrful turnului de unde se coboară îtr-o strungă foarte îngustă, iar de acolo se descaţără spre
dreapta un horn destul de înclinat apoi se urmează spre stînga o creastă înierbată pe care trebuie mers cu foarte mare atenţie pînă se
ajunge într-o mică şa.
Noi am făcut o combinată alpină, adică am făcut un rapel de vreo 45-50m pe varianta de descăţărare avînd grijă să trecem nodul corzilor
dincolo de muchia înierbată a turnului.
|
pe retragere |
|
cu rosu varianda de descatarare. Noi am dat rapel cam pe aceeasi linie |
Din şa am coborît la baza traseului pentru a recupera ceva materiale lăsate jos şi pentru a mînca ce ne mai rămăsese prin traiste, apoi
luăm la picior drumul de întoarcere.
|
pe un picior de plai, pe-o gura de rai.... |
Un traseu frumos, usor şi bine asigurat ce oferă pasaje interesante.
3 comentarii:
Uaaaaaaaaau, superba poza 1429, cea cu muchia aceea luminata :) Felicitari pt traseu!!!
Sarumana. Andreiului ii datorez gasirea continuarii pe LC4 caci fara amanunteul cu fisura mi-ar fi luat eva s-o gasesc. Sau incercam prin alta parte.
Foarte faine! Mai ales ultima. :)
Trimiteți un comentariu