Mielul cel Bland 3LC, 5B, 7-

2 Mai 2013 - Mielul cel Blînd

După încălzirea din ziua precedentă, făcută pe traseul Muchia Iepuraşului, a venit rîndul unui alt traseu frumos din Peretele Animalelor, traseu pe care pusesem ochii din 2012, cînd urcasem Lupul cel Rău

Ne trezim de dimineaţă şi, după nelipsita cafea matinală, strîngem tot de prin corturi şi înghesuim bagajele în maşină, că doar trăim în România şi vrem să căţărăm fără emoţii sau doar cu emoţiile pricinuite de traseu.

O luăm agale spre Peretele Animalelor, traversînd în lung Poiana Inului. Schimbăm o vorbă cu Andrei Done şi Andreea Corodeanu care se refăceau după o noapte agitată pentru care mă simt puţin vinovat. Nu de alta, dar daca nu le spuneam eu poveştile cu urşii din zonă poate ar fi dormit şi ei ceva mai relaxaţi. Ne salutăm şi o luăm din loc ajungînd la perete transpiraţi şi moleşiţi de căldură.

Dacă ieri intrasem tîrziu în traseu, soarele fiind ceva mai indulgent cu noi, astăzi se pare că vrea să ne prăjească. O să mi se spună Ceapă Coaptă. Dar uite că, după prima lungime, cerul se acoperă de nori, ba chiar suntem tentaţi să abandonăm atunci cînd, aflaţi în a doua regrupare, suntem asaltaţi de tunete ce vin de deasupra Postăvarului şi de cîteva picături de ploaie. După cîteva discuţii de genul "Coborîm? Urcăm? Ce facem, ne dăm jos? Mai urcăm?" hotărîn că, fie ce-o fi, încercăm să terminăm traseul. Ar fi fost păcat să renunţăm aşa uşor.

Echipa: Angi, Dana si eu

linia traseului Mielul cel Blînd

Topo Mielul cel Bland

LC1 - Porneşte pe o mică muchie pe care este scrisă cu vopsea neagră numele traseului. Ca mai toate traseele din zonă nici acesta nu face excepţie aşa că pe prima parte mi-ar fi utilă şi o seceră. După vreo 10m traseul urcă pe o faţă cu prize suficiente, dar şi cu ceva ierbotenii. La vreo 25m şi uşor spre stînga se află o regrupare intermediară, pe pitoane. De aici se urcă cîţiva metri spre dreapta apoi vertical, pe praguri de stîncă şi iarbă încă vreo 15-20m pînă la regruparea aflată sub o mică surplombă. Regrupare cu două spituri şi maillon plus pitoane, nu foarte comodă, mai ales pentru echipă de trei. Această lungime măsoară aproximativ 45m.

intrarea in traseu

mielul cel bland.

in dreptul regruparii intermediare

pe prima lungime

In prima regrupare

LC2 - Se depăşeşte surplomba prin partea stîngă şi se prinde o fisură clară ce urcă uşor dreapta apoi vertical vreo 8-10m pînă în dreptul unei plăci, aflată pe partea stîngă, pe care se pot observa două pitoane. Aici se începe o traversare spre stînga peste această placă ce oferă cîteva prize de mînă însă mai deloc prize la picioare, ceea ce ne obligă la utilizarea aderenţei. Pas pe care l-am estimat pe la un 7-. După depăşirea plăcii se continuă traversarea, uşor ascendent, pe nişte praguri cu stîncă şi iarbă pînă cînd se prinde linia unui diedru/fisură orientat puţin spre dreapta. Urcăm pe acesta vreo 5m apoi traversăm dreapta spre regrupare. Regrupare cu un spit şi maillon plus pitoane solide. Nu foarte comodă. Lungime aproximativ 35m. Aici am lăsat o za rapidă căci cea veche are piuliţa crăpată.

plecarea in LC2

sub placa peste care se traverseaza stînga

Inceputul traversării spre stînga

pe traversare

in regruparea a doua

Angi la plecare pe LC2

Angi pe traversare

LC3 - Prinde o fisură de vreo 6-7m aflată deasupra regrupării şi orientată diagonal-dreapta. Fisura are două pitoane, iar în partea superioară are o buclă pusă într-o clepsidră. Aici se poate pune o nucă dacă buclă de coardă nu prezintă încredere. Menţionez acest lucru întrucît pe un anumit blog am citit că această fisură nu ar fi asigurată, lucru total neadevărat.

De la această buclă se urcă vertical alţi 7-8m apoi se face un traverseu stînga peste o faţă cu prize puţine pînă se prinde un diedru vertical. Traversarea feţei conţine un alt pas cheie al traseului, pas cotat cu 7-. După atingerea diedrului se urcă vertical pe acesta pînă se ajunge la o arcadă foarte vizibilă. Aici se efectuează o traversare spre dreapta, pe la baza arcadei, folosindu-ne de prize inverse la mîini şi o faţă cazută la picioare. Traversarea nu e atît de dificilă pe cît pare la prima vedere. Aş zice un 6, cel mult 6+. După depăşirea arcadei urcăm puţin apoi traversăm vreo 3m spre dreapta peste o faţă cu prize bune pe care urcăm apoi alţi 6-8m pînă aproape de o altă arcadă, loc unde traversăm vreo 2m spre stînga apoi urcăm vertical vreo 8m pînă la regrupare peste cîteva praguri cu iarbă. Preferabil ca pragurile să nu fie abordate prin stînga căci sunt ierboase şi pline de pamînt, neoferind prize bune. Regrupare cu spituri şi maillon plus cîteva pitoane, comodă pentru mai multe persoane. Lungime estimată la 55m.

Plecare in LC3 (se pot observa cele doua asigurari de pe prima fisura)

Traversarea spre stînga din (LC3 ) - pasul cheie

Pe diedru

inceputul traversarii spre dreapta pe sub arcada

terminarea traversarii arcadei

Angi la capatul din dreapta al arcadei

RETRAGERE - Avînd semicorzi de 60m am efectuat două rapeluri. Unul pînă în R2 aflată vreo 2m la stînga de linia corzilor şi încă unul pînă jos. MARE ATENŢIE la bolovanii pe care coarda îi dislocă. Aceştia pot cădea pe coardă la efectuarea ultimului rapel.

primul rapel

al doilea rapel

Multumiri Danielei Ene pentru fotografiile facute.