Traseul Fluturele de Piatra 6(7)LC, 5B, 8- (6+A0)

Traseul Fluturele de Piatră 6(7)LC, 5B, 8- (6+A0)

A doua zi după ce am parcurs Răsucita pentru încălzire, urcăm spre refugiu pentru a parcurge un nou traseu din Peretele Policandrului(Vulturilor). Traseul Fluturele de Piatră, frumos precum numele, ne aşteaptă cu vestita-i lungime dificilă, dar şi cu impunătorul şi frumosul tavan de gresie.

Ajungerea la baza traseului este aceeaşi ca pentru mai toate traseele din Peretele Policandrului, mai precis trebuie ajuns pe Brîna Policandrului. Din locul unde poteca ne aduce pe aceasta, in dreptul traseului Innominata, avansăm spre stînga pînă unde începe traseul Fisura Suspendată, iar de aici tot spre stînga vreo şaizeci, şaptezeci de metri pînă ce dăm de un piton care marchează plecarea pe prima lungime din traseu, de fapt din trasee, pentru că aceasta e comună cu prima lungime din trasul Policandrul.

topo traseul Fluturele de Piatra

LC1- De la piton se pleacă uşurel spre stînga apoi se urcă ascendent dreapta pentru ca apoi să ţinem vertical panta de iarbă, cu mici deviaţii stînga dreapta, luînd ca punct de reper cele două fisuri mari aflate la vreo 50m de la plecare. Aici găsim o regrupare amenajată cu două ancore chimice, regrupare ce deserveşte atît Fluturele de Piatră, care pleacă vertical, cît şi Policandrul care pleacă pe fisura aflată diagonal stînga. Lungimea are aproximativ 50m.

LC2 - Se pleacă vertical, pe o mică fisură, asigurînd un prim piton aflat la vreo şase metri. Continuăm pe sub o mică arcadă asigurînd încă un piton, apoi continuăm uşor dreapta, spre o surplombă asigurată cu un spit, pas cotat cu 6/6+. Deasupra surplombei urcăm pe mici praguri uşor nisipoase care ne duc, după vreo şase, şapte metri, pe o brînă de iarbă unde avem o primă regrupare intermediară, pe pitoane. Noi am regrupat aici pentru că ştiam că următoare lungime e grea şi nu doream să trag corzile greu. Pînă aici sunt doar 20m, dar cine vrea poate continua cu lungimea a treia.

LC3 - Ne angajăm pe diedrul din partea stîngă unde, după ce asigurăm primele cuie, suntem întîmpinaţi de un prim pas dificil, cotat pe la 8-. Acesta se poate trece la artificial. Mai sus dificultăţile din diedru scad, căţărarea fiind ceva mai uşoară. Ne orientăm uşor spre dreapta, pe o faţă verticală cu prize bune pe care urcăm pînă în dreaptul unui jneapăn unde traversăm stînga, deasupra acestuia. Aici, pe o brînă largă, regrupăm la două spituri. Lungimea are 35m şi pas de 8- la intrarea în diedru, apoi 6+ susţinut.

LC4 - Pleacă vertical, deasupra regrupării, trecînd o surplombă care e asigurată deasupra. Odată trecută surplomba urcăm ascendent prin dreapta unei zade, în spatele ei găsind Brîna Suspendată care ne întîmpină cu hornul vertical al traseului Eneida. Noi cotim stînga pe brînă ajungînd după cîţiva metri în regrupare. Lungimea are 27m şi o dificultate de 6/6+ la trecerea surplombei.

LC5 - Se pleacă diagonal stînga (spre ora 11), pe un diedru căzut la capătul căruia urcăm vertical apoi uşor dreapta spre un umăr de piatră unde găsim o, probabil,fostă regrupare formată din două pitoane. De aici continuăm ascendent şi puţin spre stînga pe o placă cazută ajungînd după cîţiva metri la o regrupare pe spituri. Lungimea are 32m şi grad maxim 5+.

LC6 - Din regrupare se urcă diagonal dreapta, pe un mic horn aflat în spatele unui ţanc. Ceva mai sus putem asigura cu un anou după un mic ţanc proeniment. De aici ne orientăm pe peretele din faţă, pe o fisură verticală, uşoară, asigurînd un prim spit. Continuăm spre un al doilea spit aflatcava mai sus, pe o faţă verticală, loc unde iniţiem o traversare spre stînga, spre o fisură paralelă cu prima, fisură ce ne conduce sub tavan şi pe care avem două spituri. Ajunşi sub tavan traversăm spre dreapta folosindu-ne de prizele bune de la mîini. Cu un metru inainte de terminarea tavanului găsim o mică, sa-i zicem clepsidră, în fapt un bolovan sprijinit sub tavan. Aici putem trece cablul unei nuci maricele obţinînd astfel o asigurare foarte solidă. Continuăm spre dreapta pînă la termianrea tavanului şi, cu puţină atenţie, putem asigura spitul de la buza acestuia. Trecerea tavanului nu e foarte dificilă dacă găseşti poziţionarea corectă şi prizele norocoase. Astfel, ridicarea trebuie să fie făcută cu simţ de răspundere pentru că următorul spit este ceva mai sus şi nu merge asigurat decît după trecerea pasului. Aici eu m-am cam chinuit destul de mult pînă să găsesc prizele bune.

Odată trecut pasajul, continuăm vertical pe o fisură largă, asigurată mai rar, dar cu prize generoase. Mai sus de fisură trecem diagonal dreapta spre o mică brînă pe care, dacă mergem vreo trei metri spre dreapta, dăm peste o regrupare veche, pe pitoane(noi am regrupat aici neştiind ca urma o regrupare pe spituri). De pe brînă, fără a traversa dreapta, continuăm vertical spre un piton cu cordelină, iar de aici vertical pe o fisură friabilă şi nişte praguri la fel de friabile, orientîndu-ne uşor stînga spre un umăr în care se mai poate observa un piton cu cordelină. De la acesta traversăm spre stînga ajungînd după vreo patru metri în regruparea cu spituri. Toată lungimea are vreo 56m, porţiunea dintre regruparea veche şi cea nouă, pe spituri, fiind de vreo 15-17m. Gradul lungimii eu îl estimez la 6+/7- deşi alte voci îl situează pe la 6/6+.

LC7 - Pleacă diagonal stînga pe un horn friabil, nu foarte dificil, dar de atenţie. Mai sus observăm spre dreapta un soi de grotă la care trebuie să ajungem înaintînd pe o mică prispă de piatră. Aici începe renumitul "Picior de lemn". După mica grotă ajungem la o cotitură a prispei unde facem un traverseu aerian folosindu-ne la mîini de prizele de pe prispă, iar la picioare de prizele de pe feţele verticale. Continuăm în traversare pînă ce aceasta se termină, loc unde urcăm ascendent cîţiva metri ajungînd pe un mic ţanc. De aici urcăm o fisură aflată pe o faţă, fisură asigurată cu două cuie, dintre care unul nu e prea solid. După trecerea acesteia continuăm în sus ajungînd după cîţiva metri în creastă, iar la vreo cinci metri după trecerea acesteia găsim un piton cu inel la care regrupăm. La un metru şi ceva diagonal stînga se află o fisură în care putem monta un frend mai măricel pentru a dubla asigurarea.

ATENTIE! Lungimea fiind extrem de sinuoasă se recomandă bucle foarte lungi înaintea Piciorului de Lemn. Chiar şi aşa corzile vor veni foarte greu odată trecuţi de muchia crestei. Lungimea are 45m şi un grad de 6/6+ pe hornul friabil de la plecare.

Retragerea:

De la piton facem un rapel vertical de aproximativ 35-40m pînă pe o brînă de iarbă unde iese traseul Fisura Suspendată. Aici găsim o mică zadă în spatele careia se află un spit cu maillon. De aici avem trei variante de coborîre.

1- Se face un rapel de vreo 35-40m fix în jos, iar cînd ajungem la o ruptură de pantă cu bolovani friabili ne dirijăm pe lîngă peretele din stînga noastră (cum stăm cu spatele la vale, rapelînd) găsind pe o brînă înierbată staţia de rapel din traseul Innominata. De aici un rapel lung de 60m pînă în firul vîlcelului de sub noi. Cîţiva metri mai jos, pe partea dreapta cum coborîm cu faţa spre vale, găsim două pitoane cu cordelină din care facem un rapel de 30m pînă la buza Hornului Vîlcelului Pietros.

2- Se face un rapel de 55m coborînd direct în firul vîlcelului, iar de aici pe picioare, descăţărînd o mică săritoare, pînă la cele două pitoane cu corelină menţionate mai sus.

3- De pe brînă se merge pe curbă de nivel pînă ce intrăm pe firul vîlcelului la stînga caruia se află Coama cu Jnepeni(cum privim spre vale). Coborîm pe acesta pînă ce întîlnim o săritoare. Aici ne întoarcem cu spatele şi găsim pe o placă un spit cu maillon din care rapelam. Apoi pe picioare pînă la pitoanele menţionate mai sus.

De la buza Hornului Vîlcelului Pietros efectuăm un rapel de fix 60m. Aici, pe stînga cum rapelăm(spatele la vale) găsim un alt spit cu maillon. Dacă avem dubii în ceea ce priveşte trasul corzilor, ultimul venit rămîne deasupra săritorii finale, de 4m, recuperînd corzile şi coborînd apoi mai jos cu ajutorul pitonului aflat deasupra săritorii.

De la spit mai facem un rapel pe toată lungimea corzilor apoi pe picioare la vale pînă cînd pe partea stîngă vîlcelul se apropie de un perete stîncos unde o mică potecuţă ne conduce pe sub acesta. Coborînd, ajungem în dreptul unei grote mari, iar în partea inferioară a acesteia prindem spre dreapta o mică brînă ce ne duce la o zadă mare, cu cordeline prinse în jurul ei. Aici facem un ultim rapel de 50-60m, rapel ce ne scoate pe pantele de iarbă din apropierea strugii Veveriţei Poze din traseu nu am, ca asa e cand te bazezi pe altii.