Vasidava - Cheile Galbenului (3LC, 4A, 7+/8-, 6-A1)
După Fisura Pintenului urmează un alt traseu frumos al zonei de cocoţ din Cheile Galbenului: Vasidava.
Traseul se află spre stînga şi puţin mai sus de traseul "Hornul Vînturilor" şi la dreapta de traseul
"Tabara 1989".
|
zona A. Foto la rezolutie f. mare |
LC1 - Plecă pe o faţă verticală cu mici praguri bune şi prize suficiente urmînd pe aproape întreaga lungime un marcaj
cu vopsea albă, un fel de scara desenată pe perete. După douăzeci si ceva de metri traseul pierde din verticalitate
ajungîndu-se la o porţiune puţin friabilă şi înierbată pe care se mai urcă vreo 8m pînă pe un mic brîu. Pe brîu,
puţin spre dreapta, se află o placă cu o ancoră chimică la care se asigură, iar de aici se continuă spre dreapta
descendent pînă în regruparea comună cu Hornul Vînturilor. Lungimea are cam 30m şi e bine asigurată.
LC2 - Se revine din regrupare la ancora de pe brîu de unde se urcă vertical stînga spre un perete în trepte asigurat cu
doua ancore. Mai sus de de acest pereţel se ajunge într-o zonă friabilă şi cu multă iarbă pe care se urcă vreo 10m
pînă pe un brîu cu două ţancuri unde se poate regrupa dacă se sare prima regrupare. Se continuă urcînd pe ţancul mare
din stînga, iar de acolo pe perete. Se trece o surplombă cam de 6/6+ ocolind-o puţin prin stînga. Pasajul e bine asigurat
cu o ancora si un cui sub surplombă si o altă ancoră în stînga surplombei. După trecerea acestui pas se urcă o faţă cu
prize bune ajungîndu-se pe un brîu cu o placă unde se regrupează. Preferabil să se regrupeze aici căci urmează pasul
cheie al traseului şi e bine să avem o bună comunicare cu secundul pentru manevratul corzilor. Lungimea are cam 40m.
LC3 - Se pleacă vertical pe o faţă care surplombează. Prizele la picior sunt cam puţine, iar cele de mîini sunt destul
de sus. Pasul e cotat cu 7+/8-. După lungi încercări de trecut la liber, sortite cu tot atîtea eşecuri, am reuşit să
trec doar cu ajutorul unei scăriţe pentru a suplini lipsa prizelor pe piciorul stîng încăpăţînîndu-mă să folosesc la
mîini doar prizele naturale. Cu puţin efort, puţin mai mult chiar, am reuşit să prind niste prize bune de mînă, aflate
destul de sus, şi să trec pasul. Am lăsat aici, pentru secunzi, scăriţa şi un anou lung.
Deasupra surplombei se continuă vertical pe o faţă presărată cu prize arhisuficiente. Cu puţin înainte de a ajunge
în creastă se parcurge un mic diedru horn de unde avem două posibilităţi: stînga peste o placă înclinată sau dreapta
printre nişte blocuri. Am optat pentru varianta din dreapta, mai uşoară, ţinînd cont că pe ultima porţiune nu prea mai
erau asigurări. În creastă se regrupează la un mesteacăn folosind anouri foarte lungi sau o buclă mare din coarda
rămasă. Asta pentru că mesteacănul se află fix în spatele unui colţ de stîncă.
Lungimea are cam 25-30m şi e bine asigurată, mai puţin pe porţiunea finală, mai lejeră.
Dacă se face traseul din doar două lungimi, regrupînd pe brîul cu ţancuri, prima lungime are cam 50m, iar cea de-a doua
vreo 45m.
|
Intrarea in traseu |
|
pe prima lungime |
|
puhoi de alpinisti |
|
in regruparea de pe braul cu tancuri (daca se face traseul din doua
lungimi) |
|
surplomba de 6+ |
|
dana aproape de zona inierbata de dinainte de brau |
|
la regruparea de pe brau |
|
Adi trecand de pe tanc pe perete |
|
Adi sub surplomba de 6+ |
|
sus, pasul traseului |
|
pasul traseului (7+/8-) |
|
regruparea din creasta |
|
odihna binevenita |
|
Angi la pozat |
|
de pe vremuri |
|
parca-s dracu... |
Retragerea:
Se coboară în spatele crestei pînă la un copac uscat şi căzut, iar de deasupra lui se prinde o mică brînă/prag
spre o şa. De acolo se urmează curba de nivel spre pădurea de foiase de unde se coboară pe o potecă foarte bătută ce ne
duce la intrarea în peşteră.
|
pe curba denivel spre padurea de fag |
|
coborirea prin padure |
6 comentarii:
Scuze off topicul, dar de mult ma intreb.. cu ce aparat foto faci poze pe munte? Mai ales astea pe stanca, nu de alta dar imi imaginez ca ar fi cam greu sa va catarati cu ceva mare...
Scuza-mi curiozitatea :)
Candva luam un dslr dupa mine (canon 30d, 60D) dar am renuntat pentru ca era prea greu si voluminos. Acum folosesc un FinePix F750EXR. Nu e el geniu dar nu ma lasa fara amintiri.
In plus cei 10 ani de editare foto cred ca-si spun cuvantul. Photoshop si lightroom sunt si ele "vinovate" pentru imbunatatirea imaginilor.
Da, pai de asta te intreb, ca si noi avem DSLR dar nu mai vrem sa il caram, vrem ceva mai mic.. si eram curioasa ce ai tu, ca sunt f misto pozele..
Da, evident, si eu prelucrez, n-ai cum sa nu :) Recent am trecut si eu la lightroom :)
Cand merg la ture ce nu implica alpinism iau tot dslr-ul pentru calitatea net superioara. La escalada iau sapuniera care nu echivaleaza un dslr, evident, dar scoate fotografii foarte bune. Singura buba e cu fotografiile in contralumina caci lentila nu e tratata ok si ies tot soiul de aberatii cromatice si flare-uri.
Aha, am inteles.
Da, in contralumina eu nici cu dslr-ul nu ma pricep sa fac :P
Bine, nici nu prea am incercat :)
Trimiteți un comentariu