La refugiul Călțun, imediat după rev.

Imediat după revelion,ca să începem anul cum se cuvine, se cerea o ieșire urgentă la munte . Cornel vine cu propunerea de a merge la refugiul Cățun și a încerca o urcare pe Negoiu, idee ce-mi surîde de cum o aud așa că dimineață pornim alături de Cornel și Cristina spre Făgăraș.

Drumul spre Piscul Negru trece repede, mai puțin pentru Angi care urăște serpetinele de pe malul lacului de acumulare. De la Piscul Negru mai urcăm puțin pînă la Conacul Ursului, loc unde lăsăm mașina și, după ce ne echipăm, o luăm la pas pe poteca din spatele cabanei, potecă marcată pe copaci cu un desen ce imită amprenta de urs.

Citeşte tot articolul

O noapte la refugiul Călțun. Ăla vechi.

Umbla vorba prin tîrg cum că s-ar fi instalat un nou refugiu în zona lacului Călțun. Se spunea că e o minunăție de refugiu așa că am ne-am făcut bagajele și am purces la drum către Piscul Negru unde am lăsat mașina echipîndu-ne pentru traseu.

Jos, vremea era încă tomnatică, dar sus pantele văilor glaciare erau acoperite cu zăpadă așa că punem în bagaje colțarii și pioleții și pornim voinicește pe firul Văii Paltinului pe care urcăm domol pînă într-o poiană largă, aflată puțin mai sus de confluența pîrîurilor Paltinul și Călțun, loc unde poteca începe să capete altitudine.

Citeşte tot articolul