Nu prea eram deciși la ce tură să facem. Din câte reținusem, la munte ninsese de curâd și ne pregătisem pentru o tură pe zăpadă. Am fi vrut la Turnuri, dar pînă la urmă alegem să facem o tură la cabana Cozia căci era un bun prilej de a strînge un grup mai măricel, dacă tot e iarnă și ne permitem ture la cabane.
Așadar iată-ne la benzinăria unde ne parcăm mașinile și unde putem observa că muntele nu prea e acoperit cu zăpadă precum ne așteptam.
Citeşte tot articolulCu ochii pe prognozele meteo alegem ca destinaţie a sfîrşitului de săptămînă masivul Cozia.
Echipa e formată din Gabi, Teo, Anca, Angi şi eu. Alegem să urcăm pe un traseu uşor, pe la troiţă, traseu pe care l-am făcut
cu ocazia primei ture prin aceşti munţi, şi anume pe marcajul
ce ne duce spre mînăstirea
Stînişoara. Vremea e deosebit de frumoasă, o adevărată zi de toamnă tîrzie, cu cerul albastru specific acestei perioade.
Cozia, Ce-ar merge o tură prin Cozia... Nu c-am fi scîrţari, zgîrciţi, hapsîni, zgîriebrînză, dar preferăm să poposim pe la
refugii sau stîne, să ne bucurăm de liniştea locurilor.
Tot căutînd am găsit ceva informaţii despre două refugii din Cozia. Armăsarul şi Turneanu.
Despre primul nu prea stiam pe unde ar fi, dar după ceva scotociri prin filele internetului am aflat poziţia gps. Cineva,
însă, ne-a spus că e un refugiu oarecum privat, că ar sta cineva acolo mai mereu.
Despre refugiul Turneanu ştiam doar că e construit anul acesta însă nici poziţia precisă a acestuia n-o stiam.
