un gand... doua ganduri...

"Daca ai indragit Muntele, nu cauti doar teluri deosebite si trasee foarte grele. Acelasi pret pot avea zilele cand, hoinar acolo sus, incerci sa redevii o modesta particica din natura, echilibrat si simplu, asimiland cu toate simturile armonia si linistea inconjuratoare" (Ionel Coman)
Descărcare topo-uri:

Pentru descărcarea topo-urilor traseelor de alpinism la rezoluţie mare trebuie accesată pagina "alpinism şi escaladă - descrieri si schiţe", iar de acolo se acceseaza linkul "topo" din dreptul traseului dorit. Odata deschisa imaginea se dă clic dreapta cu mouse-ul si se selecteaza "save image as"


Se afișează postările cu eticheta iezer. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta iezer. Afișați toate postările

miercuri, 24 iunie 2020

Dupa ani si ani, ma voooi intoarceeee

Ultimii ani ne-au ținut puțin mai departe de munte. Turele au fost mai rare. Uneori câte o drumeție mai lungă sau mai scurtă, alteori câte o ieșire la cățărat. De fiecare dată dragostea de natură și în special de munte, ne-a făcut să ne întoarcem, pe cât am putut, în mijlocul ei.

De parcă nu au fost suficiente motivele ce ne-au ținut departe de munte, 2020 ne-a adus și pandemia ce ne-a ținut izolați o lună și jumătate, iar, ca un făcut, luna iunie aduce mai mult cu perioada musonică decât cu vara unei clime temperat continentală.

Cu toată ploaia anunțată plănuim o tură, chiar cu riscul de a merge bună parte din ea uzi. Cum cele mai mici șanse de ploaie sunt prin Iezer, aceasta va fi destinația noastră pentru ziua de sâmbătă.

Citeşte tot articolul

sâmbătă, 24 iunie 2017

Din Iezer în Făgăraș prin Mezea-Oticu

Ani. Mulți. Atat de mulți că nici nu le mai știu numarul. Scurși de la ultima tură de drumeție cu cortul în spinare pe unde nici nu-mi mai amintesc. Mi-e dor de o astfel de tură. Mi-e dor să merg și să stiu ca la capătul zilei voi pune cortul pe malul vreunui rîu, sau într-o poiană, ori lîngă vreun lac glaciar. Mi-e dor să nu mai am ca țintă vreo cabană, ori vreun refugiu ci să merg spre un loc la întîmplare. Atît de dor că nu mai am chef nici de cățărat.

Și uite că s-au aliniat astrele și Cosmin și Angi sunt de acord cu o astfel de tură, căci Miha ar fi mereu de acord.

Mă bucur ca un copil făcînd bagajele. Descopăr că nu mai stiu cum se face rucsacul pentru o tură în care nu vei avea la botul calului portbagajul mașinii. Nu mai știu ce mîncare să iau. Dar toate trec și suntem gata de plecare. Drumul pînă la Podul Dîmboviței trece iute, iar de aici prindem calea spre lacul de acumulare Pecineagu, nu pentru mult timp căci dăm repede de o poiană tocmai bună de campat. E noapte și abia așteptăm să ne băgăm la somn așa că nu întîrziem prea mult cu montatul corturilor.


Citeşte tot articolul

sâmbătă, 20 decembrie 2014

In Iezer, la Cuca.

Iată că mai trec pe răboj o cabană la care nu mai fusesem, deşi e uşor accesibilă şi, aşa, cum aveam să aflu, şi foarte frumoasă. Pregătim o tură în care ma fi vrut să facem mai multe însă condiţiile meteo şi alţi factori ce ţin de organizare nu ne-au permis prea multe din cele visate. Am fi vrut să ajungem pe Păpuşa, dar nu am ajuns, am fi vrut să ajungem şi pe Iezer, dar nici acolo nu am pus piciorul.

Citeşte tot articolul

miercuri, 14 decembrie 2011

Iezer. Revedere după vreo 15 ani.

3-4 decembrie 2011

Au trecut atât de mulţi ani, dar amintirile sunt proaspete de parcă ieri am fost pe-acolo. În Iezer am fost prima dată când încă mai exista Cabana Bătrâna. Am revenit după un an găsind cabana distrusă de o viitură ce săpase un şanţ de vreo doi metri şi jumătate pe locul unde odinioară fusese un drum forestier. De atunci drumurile mele nu au mai trecut prin acest masiv.

Ajungem repede la cabana Voina. Drumul de la baraj şi până aici, altădată pietruit, este acum asfaltat. Trecem de această cabană şi lăsăm maşina puţin mai sus, la bifurcaţia Văii Bătrâna cu Valea Cuca, pornind la pas pe valea din stânga, Valea Bătrâna.

După vreo cincisprezece minute de mers ajungem la indicatorul ce ne îndrumă spre Lacul Iezer şi refugiul cu acelaşi nume. Marcaj , timp de parcurgere: 3 ore.

Traversăm râul urcând pe valea pârâului Izvorul Iezerului, vale ce coboară din stânga, unindu-se aici cu Valea Bătrâna. Urcăm destul de alert printr-o zonă exploatată forestier unde zeci de buturugi marcate imi provoacă o stare de tristeţe. La un momentdat am citit pe o etichetă numărul 30.385.

În partea superioară pădurea diferă, încă, total de cea de jos. Aici nu se observă pic de intervenţie umană. Copaci răpuşi de furtuni, muşchi verde ce te îmbie la leneveală, susurul râului, totul te rupe de distrugerea prin care trecusem cu doar câteva minute în urmă. Parcă ar fi două lumi diferite.

Ieşim din pădure şi pătrundem în zona de jnepeni. Aici ne confruntăm cu o mică problemă, mică pentru unii mare pentru mine căci, după accidentul de motocicletă petrecut cu patru zile în urmă, aveam o atelă gipsată la mâna stângă. Problema apărută constă în faptul că tot culoarul de trecere printre jnepeni era acoperit de gheaţă. Practic trebuia să urcăm pe un râu de gheaţă. Aţi zice că nu-i mare lucru. Ei bine, când laşi colţarii la maşină pentru că lipsa zăpezii te face să te simţi ca toamna, acest râu îngheţat chiar devine o problemă, mai ales când nu poţi să-ţi foloseşti decât una dintre mâini. Cu foarte mare băgare de seamă, chin şi înjurături la adresa capului prost(al meu) care m-a făcut să nu iau colţarii reuşesc să trec cu bine de acest hop.

Drumul continuă printre jnepeni, aceştia rărindu-se în partea superioară a văii până când dispar de tot.


După aprozimativ trei ore ajungem la Refugiul Iezer unde mai sunt încă două grupuri, unul ce urma să coboare şi altul care a rămas peste noapte.

Refugiul Iezer este construit din piatră având trei camere. Cea din stânga este încuiată fiind, probabil, rezervată salvamontului, cea din centru are o masă pe care se poate mânca, iar ce din dreapta are nişte priciuri, o parte dintre ele având şi saltele. Am dormit nouă persoane şi ar mai fi avut loc încă vreo patru pe locurile acoperite cu saltele. Există şi o sobă. Noi am luat special pentru ea un sul de folie de aluminiu cu care am înfăşurat coşul scăpând astfel de fumul ce intra în cameră. Am scăpat de fumul de lemne dar n-am scăpat de fumul produs de smoala topita. Da. Ce cap prost s-o fi gândit că un coş de sobă trebuie izolat cu smoală la ieşirea prin tavan???!!!.

Lemne se iau din porţiunea cu jnepeni. Noi am observat pe partea draptă în sensul urcării o zonă cu jnepeni uscaţi. Din păcate aceştia provin, probabil, dintr-un incendiu, acum fiind cam putreziţi. Se poate face focul cu ei dar trebuie o cantitate mai mare căci ard foarte repede. Zona e plină de astfel de rămăşiţe însă noi am fost vreo opt oameni la adunat de lemne aşa că ne-a fost relativ uşor să adunăm o cantitate suficientă. Oricum, n-am reuşit s-o folosim căci după ce a început să se topească smoala am renunţat la foc. Cu toate astea camera s-a încălzit foarte bine astfel că, pe timpul nopţii, nu ne-a fost frig deloc.



Dimineaţă, după micul dejun, am plecat pe traseu. Am urcat spre Crucea Ateneului de unde am urmat spre Vf. Iezerul Mare - Vf. Roşu - Muntele Bătrâna apoi coborâre pe Plaiul lui Pătru.

>De pe Vf Iezer putem vedea spre Vest Parângul, Buila şi Cozia, spre Nord si NV Făgăraşii, iar spre Est Piatra Craiului, Bucegii, Postăvarul, Piatra Mare, Ciucaşul şi Penteleul.

Bucegii
O parte din creasta Pietrei Craiului
Postăvarul, Penteleul, Ciucaşul şi Bucegii
Refugiul Iezer
Aproape de Crucea Ateneului
Făgăraşii
Varfurile: Moldoveanu, Viştea, Hărtopul Ursului, Gălbenele, Zănoaga, Gălăşescu Mare
Moldoveanu şi Viştea
Hârtopul Ursului, Gălbenele, Zănoaga, Gălăşescu Mare
Piatra Craiului
Pe Vf Iezerul Mare
Vf Roşu
Odihnă în Curmătura Bătrânei
Partea superioară a Plaiului lui Pătru
Plaiul lui Pătru
Plaiul lui Pătru
Timpi de parcurgere realizaţi de noi:
Valea Batrana - Refugiul Iezer = 3 ore
Refugiu Iezer - Şaua Ateneului = 20 minute
Şaua Ateneului - Vf Iezerul Mare = 45 minute
Vf Iezerul Mare - Vf Roşu (variantă de coborâre prin dreapta pe nemarcat, cu bâjbâială) = 50 minute. Varianta marcată ocoleşte vârful prin stânga.
Vf Roşu - Plaiul lui Pătru = 1h 50'
Coborârea Plaiului lui Pătru = 2h 20'
Coborârea Plaiului lui Pătru se face pe iar partea cea mai urâtă a ei este porţiunea de pădure. Un drum forestier nou construit, foarte înclinat şi alunecos. Traseul marcat este impracticabil datorită defrişărilor masive.

A fost Iezerul.

Citeşte tot articolul