Ni se făcuse dor de Veliko şi cum începutul lui noiembrie se anunţa cam rece pe la noi am planificat rapid o ieşire la vecinii noştri de la sud, acolo unde căldura încă mai persista cît să ne putem bucura de ceva trasee de cocoţ.
Ajungem de vineri nopte cazîndu-ne la o pensiune cu mult bun gust şi ieftină. Dimineaţă, după micul dejun, alegem să căţărăm ceva printr-o zonă unde nu mai fusesem de la prima noastră aventură de escaladă la Veliko. In partea de sud a orasului, le est de linia ferată.
Citeşte tot articolul