Printre ceţuri verzi
Ceţuri de livezi
Vezi că nu-i mai vezi...
Cam asta mi-a sunat în cap în cele două zile de plimbare şi relaxare prin Buila. Traseul deja cunoscut şi prezentat cu o altă
ocazie aici nu s-a schimbat
mai deloc. Şi atunci şi acum cam aceeaşi atmosferă greoaie, de toamnă mohorîtă şi plîngăcioasă.
Cu toate astea sunt destul de vesel şi cu chef de poze. După atîtea ture de escaladă o ieşire de relaxare nu strică. Ba chiar e
binevenită.
Pădurea ne cuprinde cu liniştea ei, iar noroiul ne testează abilităţile echilibristice. Ceaţa ne învăluie şi înaintăm încet
răscolind cu picioarele covoare de frunze foşnitoare. Ajungem la refugiu aproape de înserare şi-l găsim curat. Deci se poate.
După cină mai stăm puţin şi ne băgăm la somn acompaniaţi de tropăitul armatelor de pîrşi ce aveau vreo aplicaţie dincolo de
osb-ul pereţilor. Ne-au atacat nemernicii cu arme biologice doar că aveam să aflăm asta abia acasă şi după cîteva zile. Bombe
puricoase ne fuseseră strecurate pe ascuns.
Deşi seara părea că vremea se îndreaptă a doua zi era şi mai urît. Ploua mocăneşte astfel că am ajuns la maşină uzi leoarcă.
Cu toate asta a fost o ieşire frumoasă, relaxantă. Nu tu grabă, nu tu stress.
![]() |
ia cu ţărînă |
![]() |
La stîna Oale |
![]() |
veselie mare... |
![]() |
Poiana Comarnice |
![]() |
puţin soare. Poapte, poate... |
![]() |
am sperat degeaba. Dimineaţă ploua mocăneşte |
4 comentarii:
nimic catarare de data asta :)
Tura a fost pe 13 octombrie intr-o perioada in care, cam peste tot(chiar si la bulgari, desi la Veliko am aflat ulterior ca a fost ok) se anuntau ploi asa ca vineri seara inca nu stiam ce vom face. Am hotarat sa mergem totusi undeva sa nu pierdem un we aiurea. O tura de treking nu ne displace absolut deloc. Stai sa vina vremea naspa si iti dau sde stire tie si inca catorva persoane carora le-am promis o iesire.
Ca de fiecare data cele mai frumoase poze ies in Buila.
Wow! Ai facut niste poze superbe! Felicitari! And thanks for sharing! :)
Trimiteți un comentariu