un gand... doua ganduri...

"Daca ai indragit Muntele, nu cauti doar teluri deosebite si trasee foarte grele. Acelasi pret pot avea zilele cand, hoinar acolo sus, incerci sa redevii o modesta particica din natura, echilibrat si simplu, asimiland cu toate simturile armonia si linistea inconjuratoare" (Ionel Coman)
Descărcare topo-uri:

Pentru descărcarea topo-urilor traseelor de alpinism la rezoluţie mare trebuie accesată pagina "alpinism şi escaladă - descrieri si schiţe", iar de acolo se acceseaza linkul "topo" din dreptul traseului dorit. Odata deschisa imaginea se dă clic dreapta cu mouse-ul si se selecteaza "save image as"


sâmbătă, 29 septembrie 2012

Fisura Pintenului (3LC, 4A, 7+, 6-Ao)

Fisura Pintenului (3LC, 4A, 7+, 6-Ao) - 22 sept. 2012

Revenim în Cheile Galbenului cu gîndul la două trasee pe care ultima dată nu am apucat să le căţărăm şi anume Fisura Pintenului şi Vasidava. Am plecat din Bucureşti de vineri seara, cinci inşi: Dana, Mihai, Adi, Angi şi eu. Sîmbătă ne trezim cum putem, unii mai veseli, alţii mai morocănoşi, dar toţi cu chef de cocoţ. Mai ales eu care ardeam de nerăbdare să refac ultima lungime din Hornul Vînturilor, lungime comună cu traseul Fisura Pintenului. Data trecută, sub presiunea ploii, am trecut la artificial pasul de 7+ folosindu-mă de o scăriţă. Acum, odihnit şi fără stres. voiam să văd dacă îmi iese la liber.

Aşa că ne echipăm şi pornim spre sectorul A al zonei de cocoţ din Cheile Galbenului. Aici aveti topourile zonei.



Traseul se află la dreapta de Hornului Vînturilor urmînd o fisură largă şi foarte înaltă.


zona A. Foto la rezolutie f. mare

LC1 - Începe cu depăşirea unei mici surplombe cam de gradul 6. Aici avem pentru asigurare o ancoră chimică pe stînga fisurii de sub surplombă şi un piton puţin mai sus, dar pe dreapta. Deasupra surplombei se afla încă o ancora pe stînga şi un piton pe dreapta. Odată depăşit acest obstacol ne angajăm în escaladarea unei fisuri largi asigurată foarte bine cu pitoane şi ancore chimice. La vreo 30 si ceva de metri ajungem în dreptul unei regrupări din traseul Pintenul Dorului, aflată la vreo 8m la dreapta, la baza unui mic horn. Noi continuăm în sus şi puţin spre stînga pa o mică fisură-horn ajungînd după vreo 10m pe o platformă de piatră unde regrupăm la două pitoane şi o ancoră. Lungimea are aproximativ 40m.

Fisura Pintenului. Pregatiri

Surplomba de la intrare

Pregatiri



Aproape de terminarea primei lungimi

Angi la surplomba


Adi pe surplomba


aproape de regrupare




in prima regrupare

LC2 - Se pleacă vertical pe o placă puţin înclinată marginită la stînga de o fisură largă gen horn şi care are în partea superioară o mică surplombă ce se depăşeşte uşor, porţiune estimată la un grad 6. După surplombă se ajunge pe un prag de iarbă lîngă o mică placă cu o ancoră chimică. Se urcă spre dreapta pe un mic ţanc înierbat de pe care se descăţără vreo doi metri şi jumătate pînă pe un brîu unde se regrupează la o ancoră şi două pitoane. Regrupare comună cu Hornul Vînturilor. Lungimea are aproximativ 20m.

Pe a doua lungime. Privire spre prima regrupare

Pintenul Dorului

a doua jumatate a LC2

Adi in LC2


Angi descatarind portiune finala din LC2

a doua regrupare (comuna cu Hornul Vanturilor)

LC3 - Lungime comună cu Hornul Vînturilor.
Se pleacă din regrupare pe o mică fisură încilantă spre dreapta, aflată pe o placă verticală, pînă la o fisură orizontală cu o surplombă deasupra unde se traversează catre dreapta vreo 3m. Pe această mică porţiune se află şi cheia traseului, pasul fiind cotat cu 7+.

La precedenta urcare a acestei lungimi am trecut ajutîndu-mă de scăriţă acum însă am încercat să trec la liber. Din păcate nu mi-a ieşit nici de data aceasta căci am rămas mult timp într-o poziţie incomodă încercînd să bag coarda în asigurare şi, nereuşind, fiind pe punctul de-a cădea, am prins bucla cu mîna. Aşa că aş putea spune că am trecut la Ao. După păţania de aici am lăsat, totuşi, o scăriţă şi un anou pentru secunzi .

Pe placa verticală avem două pitoane, iar în fisura orizontală încă trei dispuse cam la un metru între ele. Primele două sunt cam ruginite şi vai de ele aşa că pentru confort psihic am pus şi un frend în această fisură.

După traverseu se prinde o fisură verticală cu prize bune şi bine asigurată. După aproximativ 20 de metri se traversează vreo doi metri spre dreapta, pas cotat cu 6+, apoi se urcă vertical pînă la o placă cu două pitoane solide unde, teoretic, se află regruparea. Ca şi data trecută am preferat să trec peste regrupare urcînd prin stînga un mic diedru ce duce pe creastă unde am regrupat la un mesteacăn. Lungimea are cam 35m.


Plecare pe LC3. Pasul de 7+

sa punem un frend... ca de-aia le-am luat...

Adi in pasul cheie



funduri si iar funduri...

cum era aia cu 3 puncte de sprijin??!!





un zimbet pe 8,6mm

urmasii lui Baticu. Aici Basmalutza si Broboada

ia cu iarba....



in regruparea din creasta


tocmai ajunge si Dana... si gata

Retragerea:
De la mesteacăn se merge pe curbă de nivel ajungînd la un copac uscat şi căzut. De deasupra copacului se prinde un mic prag pe care coborîm pînă într-o mică şa de unde urmăm pe curbă de nivel o potecuţă ce duce spre pădure. Din pădure se coboară pe o potecă foarte clară ajungînd în nici zece minute la intrarea în Peştera Muierilor.
Pentru că încă nu se întunecase ne-am mai jucat puţin pe nişte trasee de escaladă apoi ne-am retras la corturi.

autovehicul eco




pai ce muschii mei!






dihania

joaca la escalada

Pentru a doua zi avem în plan traseul Vasidava.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu